PRIMARIA COMUNEI OHABA

Judetul Alba

PREZENTARE LOCALA

    Comuna: Ohaba
    Localitati apartinatoare: Ohaba, Secasel, Colibi, Magherat

    Pozitie si localizare
    Comuna  Ohaba este asezata in bazinul hidrografic al Muresului, in subbazinul Tarnavelor, la est  sud-est de Alba Iulia sau nord - estul podisului Secaselor, pe urmatoarele coordonate geografice: 23 47’ 24" longitudine estica si 46  04’ 30" latitudine nordica. Distanta fata de resedinta de judet este urmatoarea: 25 Km pe ruta Ohaba - Berghin - Alba Iulia si 40 Km pe ruta ocolitoare Ohaba - Secasel - Colibi - Berghin - Alba-Iulia sau ruta Ohaba - Vingard - Ghirbom - Berghin - Alba Iulia.

    Altitudiune:
    Relieful tritoriului administrativ al comunei Ohaba se caracterizeaza prin altitudini cuprinse intre 250 si 460 m. Altitudinile medii sunt intre 300 si 350 m si reflecta asimetria vailor. Suprafata: 4 052 ha (40.52 Kmp.)

    Aspecte geologice
    Structuri geologice. Structura de platforma cuprinde intreaga Depresiune a Transilvaniei, iar in Podisul Secaselor sedimentele au straturi bine conturate din care nu lipsesc argilele, nisipurile si uneori sarea; peste ele la suprafata solurile au un grad sporit de fertilitate.
    Depresiunea Transilvaniei s-a format prin scufundarea unui relief cristalino-mezozoic, care a inceput in timpul cretacicului superior, adica in urma cu  aproape 75 milioane de ani si a continuat pana la sfarsitul neogenului, respectiv in epoca numita pliocen, o varsta de scufundare in timp, de aproape 70 milioane de ani. In acest interval sub apele care ocupau depresiunea s-au acumulat uriasele formatiuni mezozoice. Apele comunicau cu unitatile vecine, iar din cretacicul superior numai cu Depresiunea Panonica pana in miocen - in urma cu aproape 30-35 milioane de ani-numai prin nord - vest.
    Cristalinul aflat la baza depresiunii cuprinde sisturi sericito-cloritoase, cuartite, micasisturi si rare intercalatii de calcare cristaline. Sunt remarcate roci metamorfice in special spre Blaj, sub dealurile Gugu, Batrana si Vartop.
    Forajele au evidentiat jurasicul si cretacicul inferior. Cristalinul de la Ohaba cuprinde si paragnaisuri cu moscovit si biotit, micasisturi, sisturi cuartitice micacee cu graniti, amfibolite putine si cuart. Pentru teritoriul comunei Ohaba alcatuirea stratigrafica ne dezvaluie tertialul sau "viata de bazin" in mai multe epoci si perioade, cunoscute drept cicluri, fiecare cu specificul sau:
  • senonian sau ciclul cretacic superior
  • paleogen sau ciclul paleogen - oligogen
  • burdigalian - helvetian (miocen mediu)
  • tortonian - bulgovian - sarmatian
  • pliocen
    In concluzie se poate afirma ca teritoriul se incadreaza in evolutia geologica a Depresiunii Transilvaniei (vezi  Geologia Depresiunii Transilvaniei - 1970).
    Peisaje geomorfologice. Dealul Vartoapele cu "Vovarlea, Craiasa Mare si Craiasa Mica"
un deal cu multe denivelari care de fapt s-a transformat in urma unei rupturi tectonice. Tot aici se poate amenaja partie de schi.

    Relieful
    Trepre si forme de relief: In Podisul Tarnavelor se afla situat Podisul Secaselor in sud - vestul Dealurilor Tarnavei Mici, fiind recunoscuta drept diviziunea cea mai coborata si unitara.
    Aparent teritoriul comunei Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri putin inalte si vai putin adanci cu elementele constructive - culmi, poduri, versanti, ravene, ogase, sesuri, trerase, lunci, albii si mlastini impun recunoasterea diversitatii acestui relief colinar, de podis la mica inaltime, dar nu ofera o amplitudine socanta.
    Comuna Ohaba este o comuna de deal fiind inconjurata de mai multe dealuri (Cop, Bucin, Viilor, Stoina, Vartoape, Rotundu, Poderei, Gorgane, Razoare etc. si au in general forma de domuri ceea ce presupune existenta in interiorul acestora a diferitelor bogatii. Dealurile nu au pante abrupte ceea ce permite cultivarea acesora pe toata suprafata cu cereale si plante, pomi fructiferi sau vita de vie.
    Pe teritoriul comunei exista si suprafete plane de teren, numite sesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: sesul Ohabei, sesul Mic si sesul Mare al Secaselului, sesul Berghinului, sesul Bucinului sau sesul Mihaltului. Aceste culmi apartin unui singur nivel general si abia in sudul comunei, spre Vingard apare al doilea nivel de netezire.
    In analiza potentialului reliefului din comuna Ohaba se disting:
  • Dealurile Ohabei, in cea mai mare parte iar in nord o mica suprafata a prelungirii Dealurilor Cergaului Mare.
  • Luncile din valea  Secasului Mic cu vaile afluentilor sai.
    Forme bizare de relief. Dealul Vartoape cu alunecari de teren, cele doua varfuri Craiasa Mica si Craiasa Mare, mici vulcani noroiosi pe Secas si Roghina.

    Clima   
    In comuna Ohaba clima este temperat - continentala. Complexul conditiilor fizico - geografice ale comunei nu constituie numai suportul proceselor si fenomenelor meteorologice ci si un factor climatogen deosebit de important. Fiecare dintre elementele lui (relief, vegetatie, apele si solurile) actioneaza in modul sau specific, conducand la particularizarea climei teritoriului in raport cu regiunile inconjuratoare, dar si la aparitia unor diferentieri tipoclimatice si microclimatice evidente. 
    Precipitatiile medii anuale se afla intre 600-700 mm / mp/an. Si sunt neregulate si neuniforme in cursul anului.
    Temperatura medie: temperaturi medii anuale intre anii 1896 - 1996 a fost  la Ohaba 9.2 grade C, in Secasel 9.1 grade C iar la Colibi  9.0 grade C, in timp ce amplitudinea anuala a temperaturilor medii zilnice este de 24.8 grade C. 
    Variatia de la o zi la alta a temperaturilor medii zilnice se situeaza intre 1.5 si 3 grade C, fiind mai mare iarna si mai mica vara. Distributia spatiala a mediilor minimelor si mediilor maximelor zilnice deosebindu-se numai prin ordinul de marime al valorilor termice concrete. 
    Regimul anual al mediilor lunare ale minimelor si maximelor zilnice prezinta, fata de cel al temperaturilor medii lunare,  numai deosebiri cantitative.
    Variatia de lunga durata a mediilor lunare ale temperaturilor minime si maxime zilnice se aseamana  in linii generale cu cea a temperaturilor medii lunare si anuale.
    Frecventa temperaturilor minime si maxime zilnice se aseamana cu cea a temperaturilor medii zilnice,  deosebindu-se numai prin valorile termice.
    Umezeala aerului are valori de 66% in aprilie - iunie si de 81% in decembrie - ianuarie.
    Tensiunea vaporilor de apa din atmosfera variaza direct  proportional cu temperatura aerului. Astfel, cea mai mica medie lunara a tensiunii vaporilor este in ianuarie (4.4 mb), luna cea mai rece, iar cea mai  mare in iulie (17.5 mb), luna cea mai calda. Media anuala se cifreaza la 10.3 mb.
    Regimul anual al nebulozitatii in comuna Ohaba descrie o curba cu maximul principal in decembrie (odata cu intensificarea deasupra Marii Mediterane a activitatii ciclonice) si minimul principal in perioada august-septembrie (caracterizata prin predominarea regimului anticiclonic). Media anuala a nebulozitatii este de 5.9.
    Durata stralucirii soarelui este in medie de 2 000 h/an.
    Temperatura maxima absoluta pe teritoriul comunei Ohaba  a fost de + 38 grade C iar cea mai scazuta temperatura  a fost de-31 grade C.
           
    Schimbarile vremii sunt bruste, uneori socante:
  • in lunile de vara apar numeroase raciri ale vremii, bruste, adeseori cu grindina si vijelie;
  • alteori cu insolatii si secete indelungate;
  • adeseori toamna se instaleaza ceata care persista 30-60 de zile;
  • poleiul este un fenomen meteo periculas;
  • incalzirile bruste din timpul iernii provoaca uneori inundatii.
    Vanturile.
    Frecventa vanturilor pe cele opt directii cardinale este influentata puternic de configuratia reliefului. Cele mai mari frecvente anuale revin vanturilor din nord-vest si apoi din sud-est, se mai numeste Guronul - este cald si aduce ploi. Crivatul bate din nord-est, este rece si viscoleste zapada.
    Relieful are un rol important in atenuarea miscarilor aerului si implicit in cresterea frecventei calmului. In vatra satului Ohaba calmul este de 60%, iar in culuarul Secasului Mic este de 49%, deoarece in culoar se manifesta efectul de ajutaj, iar in mica butoniera din vatra satului Ohaba cel de adapostire.
    Stratul de zapada si durata lui. Grosimea medie anuala a strtatului de zapada la sol este de 30-60 cm iar numarul zilelor in care solul sete acoperit de zapada este de minim 30/an. In anii in care zapada nu acopera solul, prin inghet se distrug culturile de toamna fiind necesara completarea culturilor cu grau de primavara sau reinsamantarea in totalitate a suprafetei.
    Primele zile de inghet s-au semnalat aproape in fiecare an intre 1 si 21 octombrie iar ultimele zile de inghet s-au  observat intre 11 aprilie si 1 mai. Numarul zilelor fara inghet ajung la 180/an.  
    Topoclimatele si microclimatele pot fi determinate prin mmasurare si compararea temperaturilor si altor elemente climatice in mai multe puncte din teritoriu, fiind stabilite in urma analizei datelor, urmatoarele:
  • topoclimatul luncilor;
  • topoclimatul teraselor joase;
  • topoclimatul partilor inalte, colinar;
  • topoclimatul padurilor;
  • topoclimatul rural - al vetrelor satului.
    Diferentieri climatice sunt la fiecare suprafata in functie de vegetatia cultivata, de gradul dezvoltarii ei.

    Hidrografia    
    Reteaua hidrohrafica este simpla; in partea de nord a comunei se afla Secasul Mic - raul colector; pe dreapta Secasului mici torenti proveniti de pe dealul Vartoape cu prelungire spre Colibi, pe stanga paraurile au dezvoltare:
  • Valea mare si Mica,
  • V. Ghibartului,
  • V. Magheratului,
  • V. Bunesii,
  • V.Bolanzii,
  • V.Ghiezuinii,
  • V.Rotunda,
  • Paraul Gales,
  • P.Chipului,
  • P.Roghina,
  • P.Zapodea Mare si Mica.
  • P. Dosului afluent al Vaii Tiurului cu varsare in Tarnava;
  • Valea Razoarelor colecteaza V. Jutarilor si se varsa in raul Craciunel.
    In afara de R.Secas, V.Mare, Mica si Ghibartului celelalte au scurgeri temporare.
    Majoritatea apelor isi au izvoarele in apropierea satului cu exceptia Secasului Mic care isi are izvoarele in teritoriul satului Brosteni din judetul Sibiu. Alimentarea lor este nivala si pluviala. Climatul de deal este bine conturat si isi pastreaza calitatile celui de crutare.
    Rauri. 
    Secasul Mic isi are izvoarele in teritoriul satelor Armeni si Brosteni, cursul sau fiind de 37 Km iar suprafata bazinului hidrografic de 356 Kmp.
    In teritoriul comunei Ohaba are un curs de 7.5 Km lungime, directia sa este spre nord-vest iar panta este domoala: la intrare in Ohaba 272 m iar la iesire pe teritoriul satului Colibi 249 m.
    Debitul mediu de varsare a Secasului Mic 0.554 mc/s.
    Bilantul hidric la statia hidrometrica Colibi arata ca debitul Secasului Mic este de 0.489mc/s.

    Vegetatia.          
    Este  bogata si diversa, caracteristica dealurilor joase din Podisul Secaselor, vegetatie de silvostepa, dominante fiind formatiunile ierboase de xerofite. In prezent cea mai mare parte este inlocuita de culturi agricole fapt ce a condus la schimbarea indicatoprilor de scurgere ai apei, evapotranspiratia, termoconductibilitatea.
    Prin diminuarea insolatiei la nivelul solului si prin incetinirea procesului de topire a zapezii, vegetatia intensifica infiltratiile si mentine umiditatea solurilor. Prin modificarea rugozitatii suprafetei topografice, vegetatia influenteaza direct scurgerea superficiala, diminuand viteza de deplasare a apei pe versant si in albie. Vegetatia protejeaza solul impotriva eroziunii si a degradarii, diminuand scurgerile de aluviuni.
    Vegetatia a fost in buna masura transformata antropic, ea pastrand totusi, pa alocuri, aspectele spontane de odinioara. Spontana sau cultivata, ierboasa sau arborescenta, vegetatia exercita asupra principalelor elemente  meteorologice o influienta mai mult sau mai putin importanta, care determina aparitia unor topoclimate si microclimate specifice.
    Tipuri de padure.
    Padurea ocupa doar o suprafata de 0.2 % din suprafata comunei, in sud-vestul acestei, padurea Viisoara care apartine arealului padurilor de gorun la altitudini mai mari de 300 m.
Mai apare:
  • stejarul,
  • arbusti de paducel,
  • corn,
  • lemn cainesc,
  • porumbar,clocotis,
  • darmox,
  • sanger etc.
    Sleaurile sau padurile de amestec de evercinee cu alte foioase, apare stejarul pedunculat, frasinul si ciresul.
    Palcurile de arcat cuprind salcamul si salcamul mic; pe malurile apelor sunt plopi, salcie, tufe de salcie, rachita rosie, flora specifica.

    Pasunatul
    Pajistile au mare raspandire in comuna Ohaba si cuprind:
  • iarba campului,
  • vitelar,
  • firuta,
  • coada soricelului,
  • musetel,
  • musetel prost,
  • talpa gastei,
  • lucerna,
  • trifoi,
  • trifoi marunt,
  • ghizdei etc.
    Paisul are mare raspandire, iar functia sa ecologica nu poate fi inlocuita; mai apar si alte specii xerofite:
  • iarba dragostei,
  • ruscuta de primavara,
  • cimbrisor,
  • cicoare etc
    Lunca, zapodiile si locurile mlastinoase cuprind vegetatie higrofita si hidrofila, cum ar fi:
  • papura,
  • pipirig,
  • trestie,
  • stuf,
  • ceapa ciorii etc.
    Fauna
    Tipuri:
  • mamifere: iepuri, mistreti, caprioare si  tapi, vulpi, dihori, lupi, navastuici, viezuri, papandau, soareci, sobolani, nevastuici, lilieci etc.
  • pasari: vrabii, randunici, lastuni, turturele, porumbei, sticleti, pitigoi, gaite, ciori, cotofana, cucuvele, bufnita, ciocanitori, prigorii, mierle, privighetori, fazani, sturzi, cuci, uliul mare si uliul mic etc.
  • pesti, broaste, serpi, soparle etc.
    Posibilitati de vanatoare si pescuit
    Vanatoare se poate organiza pentru: iepuri, vulpi, mistret, caprioare si tap.
    Pescuitul amator se poate face pe Raul Secasul Mic

    Solurile. 
    Structura de platforma cuprinde intreeaga Depresiune a Transilvaniei, iar in Podisul  Secaselor sendimentele au straturi bine conturate, din care nu lipsesc argilele, nisipurile si uneori sarea; peste ele la suprafata solului au un grad  sporit de fertilitate.
    Solurile se caracterizeaza pedogenetic prin prezenta fenomenului de podzolire argilo-iluviala. Solurile au o importanta in scurgerea  superficiala si in pricesul de alimentare prin infiltrarea apelor, actionand ca un intermediar intre factorii climatici si scurgere. Au un pH acid, slab acid si un continut bogat de acizi humici si compusi ai azotului. Predomina textura mare si mijlocie, dar sunt si soluri cu textura usoara: nisipoasa si nisipo-lutoasa.
    In teritoriul comunei Ohaba sunt determinate peste 200 unitati de sol, mai raspandite fiind: cernoziomul cambic, soluri negre de faneata, soluri gleizate, soluri pseudorendzine, soluri brune si brune galbui de padure aflate in diferite stadii de podzolire, podzoluri, soluri usor salinizate si variate
    Tipuri. 
    In teritoriu dominante sunt solurile molice si argiloiluviale.
    Molisolurile ocupa suprafete mari in sesuri si poduri, acestei clase de sol apartin cunoscutele cernoziomuri cambice  (cernoziom argiloiluvial in stanga Secasului Mic si pseudorendzina cambica mai mult in dreapta)
    Argiluvisolurile cuprind soluri brune argilice, soluri brune luvice (podzolite) ocupa suprafetele ridicate ale culmilor, cu suprafete mai restranse pentru solurile brune luvice pseudogleizate, luvisolurile albice (podzolice si argiloiluviale) si planosolurile.
    Din clasa cambisolurilor in teritoriul comunei Ohaba sunt: solurile brune en-mezobazice, hidromorfe cu exces de apa primavera si uscaciune vara, solurile climohidromorfe - de faneata, lacovistile, solurile gleice si pseudogleice, aflate in lunci si terasele inferioare.
    Solurile neevoluate, aluviale si coluvisolurile; litosolurile, regosolurile si erodisolurile ocupa suprafete foarte mici si completeaza potentialul pedologic al comunei Ohaba.

    Aspecte de geografia populatiei
    Scurt istoric.
    Documentar, comuna Ohaba este amintita pentru prima data in anul 1372 in acte de donatie, dar istoricul Silviu Dragomir sustine ca acest nume a fost dat satului si comunei inainte de cucerirea acestei parti a Transilvaniei de  catre feudalii unguri (sec. al XI-lea, anul 1085), provine din limba slava nordica de la cuvantul "ohabinu" iar in Dictionarul limbii romane moderne este explicat ca reprezentand o proprietate ce nu poate fi instrainata. Date mai importante s-au transmis despre Ohaba in anul 1839 in Lexiconul transilvanean in care se spune " ….. satul Ohaba este locuit numai de romani … motiv pentru care i-a atras obligatii in plus fata de alte sate si comune care aveau si populatie de alte nationalitati, drupa cum reiese dintr-un registru de impozite si taxe. Acest registru era "al quinquaresimei" impozit platit doar de satele romanesti si se mai numea "valahorum sau quinquaresima olachais". Cuvantul "Ohaba" mai inseamna scutire, exemptio, immuntas si ca formula atat de des folosita in documentele slave " da estj na ohabu "sau" da imsutj ohabu" inseamna: sa-i fie scutire sau sa le fie spre scutire iar daca gasim aceasta formula intr-un hrisov de donatie, atunci noua proprietate era scutita de dajdiile catre domn si avea sa treaca de la tata la fiu, cu tot privilegiul ei, daca mai era si ocina.
    Alt document  ce prezinta un aspect mai amplu al comunei este "fondul de conscriptii de impozite militare" al comunei Ohaba Comitatul Alba Inferioara in care este reprodusa situatia centralizatoare pe anii 1818, 1830 si 1848, precum si situatia pe categorii sociale si a fiecarei familii. De mentionat faptul ca apar si tarani liberi dar din ce in ce mai putini iar dupa 1823 dispar fiind trecuti la iobagi. Viata oamenilor din comuna se inrautateste  pe masura ce ne apropiem de anul revolutiei 1848, obligatiile fiind platite atat in natura cat si in bani.

    Numar gospodarii
    Total 435 din care: Ohaba 270, Secasel 127, Colibi 32 si Magherat 6.
    Numar gradinite - 1 gradinita in Ohaba (15 - 20 copii)
    Numar de scoli medii - 2 scoli: in Ohaba (cl. I-VIII) si Secasel (cl.I-IV)

    Tipul de asezare traditionala
    Tipologia satului.
    Comuna Ohaba cuprinde sate mijlocii, cu vatra satelor bine conturata, separata de mosia satelor (locul general de munca - campul), tipul de sate adunate. Satele arata modul in care a fost exploatat pamantul in trecut, cand s-a facut sistematizarea vetrei satelor, iar scopul a fost implint cu trei obiective: funciar-economice-agrare; de aparare si autoaparare a comunitatii; de control si represiune asupra comunitatii.
    Satele sunt de tipul asezarilor relativ intarite pentru ca lipsesc elementele sasesti - specifice arhitecturii de incentruire a satului. Textura lor este adaptata micilor terase si lunci pentru a asigura stabilitatea constructiilor.
    Tipurile de gospodarii. Gospodariile din vatra satului sunt bine individualizate, au un grad mare de indesire, casele sunt lipite unele de altele, compactizarea este specifica Transilvaniei, iar gospodaria taraneasca din comuna noastra isi pastreaza specificitatea:
  • sura mare pentru furaje si atelaje
  • grajd in care sa incapa animale multe si mari: boi (mai putin) cai si vaci
  • cotete pentru porci si pasari
  • tarcul oilor cu sopronul adecvat
  • magazii si cosere (patule) pentru cereale
  • camarele pentru alimente
  • beciurile (chimnita) pentru bauturi, muraturi, cartofi si legume
  • soproane pentru lemne, carute etc.
  • garaj
    Acestea sunt gospodarii permanente iar functia lor social-agricola este complexa.
    Tipul de casa. Caracteristic in arhitectura satelor este casa taraneasca, care este simpla si a evoluat de la casele mici, intunecoase si acoperite cu paie la case mari, luminoase acoperite
cu tigla. Majoritatea sunt constuite din piatra si beton pentru fundatie, caramida si lemn la partea aeriana. Sunt case cu 2 - 3 camere si putine case cu mai multe camere, cu diferite grade de dotare. Permanenta casei taranesti consta in faptul ca sunt la fel de deschise si primitoare ca orice alta casa de romani din Tara Secaselor.

    Infrastructura               
    Transporturi feroviare. Pe raza administrativ teritoriala a comunei nu exista transport feroviar. Cele mai apropiate statii CFR de comuna se afla la 20 Km Cunta si 22 Km Blaj.

    Transportul direct al comunei Ohaba este cel rutier.
    Drumuri nationale.
    Cel mai apropiat DN este DN 1 (E  81) Sibiu - Sebes - Alba Iulia - Cluj Napoca si se poate ajunge prin:
  • Ohaba - Vingard - Cunta,
  • Ohaba - Daia Romana - Sebes,
  • Ohaba - Berghin - Alba Iulia,
  • Ohaba - Colibi - Mihalt - Teius,
  • Ohaba - Rosia de Secas - Ocna Sibiului - Sibiu.
    Drumuri judetene - drumuri judetene 12.5 Km:
  • Ohaba - Vingard,
  • Ohaba - Secasel,
  • Secasel - Colibi,
  • Colibi - Berghin,
  • Secasel - Tau - Rosia de Secas.
    Drumuri comunale - drumuri comunale 9 Km DC 205: Berghin - Ohaba - Magherat, pregatit pentru asfaltare in primavara 2008 si a fi trecut in cartegoria drumuri judetene - proiect pentru Ohaba - Tau - Rosia de Secas.
    Drumuri vicinale: drumuri exploatare 76 Km  
    Strazi: 37 Km
    Apa curenta si canalizare.
  • lungime retea existenta 3.5 Km 
  • lungime retea necesar 20 Km
  • canalizare - nu detinem
    Comunicatiile
    Telecomunicatiile si posta functioneaza bine si satisfac necesitatile comunei. Telefonia este automatizata in satele Ohaba, Secasel si Colibi iar oficii postale functioneaza in satele Ohaba care deserveste si Magheratul si in Secasel care deserveste si satul Colibi. Serviciile postale sunt diversificate in sensul ca trimit, primesc si distribuie atat  corespondenta cat si colete postale, fac abonamente la diferite ziare, reviste, publicatii etc. si le distribuie zilnic abonatilor.
    Semnal Tv. sau cablu Tv. Semnal Tv. exista in toate satele comunei Ohaba, iar cablu Tv. exista si functioneaza in satele Ohaba si  Secasel.